UE a decis interzicerea imediata a tuturor noilor contracte cu Iranul in sectorul petrolier. Anularea celor existente va avea loc treptat, pana la 1 iulie, pentru a permite tarilor dependente de petrolul iranian sa se reorienteze. 

Cine si cat depinde de petrolul iranian

Iranul vinde in statele UE circa 20% din petrolul produs, mai ales in Italia, Spania si Grecia. 

In cazul Spaniei, renuntarea la o cantitate de petrol echivalenta cu 12% din consum reprezinta "un sacrificiu foarte important", a declarat ministrul de externe, Jose Manuel Garcia Margallo, cu ocazia unei reuniuni cu omologii sai din Uniune, la care s-a decis embargoul.  Margallo a dat insa asigurari ca vor fi gasite alternative. 

Alte tari producatoare de petrol, in special din Golful Persic, au promis sa compenseze livrarile Iranului. 

Decizia a fost dificila si in cazul Greciei, care importa din Iran 30% din necesarul de petrol.  Aceasta tara, afectata grav de criza datoriilor suverane, beneficia de conditii avantajoase din partea Iranului, iar autoritatile se tem ca noii furnizori ii vor cere garantii financiare dificil de acordat. Autoritatile de la Atena au renuntat insa la obiectii in schimbul promisiunii ca partenerii europeni sa discute problema tarilor dependente de petrolul iranian cel tarziu pana in aprilie. 

Ministrul francez de Externe, Alain Juppe, a avertizat ca pentru unele tari din UE ar putea creste dificultatile legate de conditiile de aprovizionare cu petrol.  Aceste sanctiuni fara precedent au rolul "de a determina Iranul sa ia in serios solicitarile de a veni la masa negocierilor" in privinta programului sau nuclear, a declarat seful diplomatiei europene, Catherine Ashton. 

Agentia internationala pentru energie atomica si statele occidentale suspecteaza ca autoritatile de la Teheran vor sa produca armament nuclear sub acoperirea unor activitati civile. 

Statele Unite au decis deja la sfarsitul lunii decembrie sa inghete activele institutiilor financiare straine care colaboreaza cu banca centrala iraniana in domeniul petrolului. 

Cea mai mare parte a vanzarilor de petrol ale Iranului au loc in Asia, unde europenii si americanii incearca sa convinga state precum India sa isi reduca importurile.  Decizia UE va influenta actiunile a numeroase alte natiuni, a estimat ministrul britanic de Externe, William Hague.  Masura a fost salutata de Israel, dar criticata de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, pentru care "sanctiunile unilaterale nu pot face lucrurile sa avanseze". 

In Iran, primele reactii au incercat sa minimalizeze impactul deciziei UE.  "Sanctiunile impotriva exporturilor petroliere ale Iranului servesc doar politicienilor americani si europeni pentru a face propaganda, dar nu au efect asupra economiei iraniene", a afirmat Ali Adiani, membru al comisiei pentru energie din Parlamentul de la Teheran. 

Pe langa embargoul petrolier, UE a inghetat luni activele bancii centrale iraniene si a interzis partial tranzactiile cu aceasta institutie.

La inceputul lunii, cotatia petrolului a sarit cu 8% dupa ce vicepresedintele iranian Mohamad Reza Rahimi a amenintat ca inchide Stramtoarea Ormuz daca celelalte state ale lumii pun embargou in ceea ce priveste exporturile de petrol. Tot atunci jurnalistii de la Reuters informau ca guvernele din Uniunea Europeana urmeaza sa stabileasca un termen preliminar pentru importurile cu petrol din Iran, dar nu hotarasera cand va fi pus in practica embargoul. Informatia furnizata de diplomati ai UE a dus insa la cresterea cotatiilor petrolului si aurului.

Iranul vine cu alternative pentru exporturile de petrol, daca UE introduce embargoul
 
  Unele tari europene sunt ingrijorate in legatura cu impactul economic al acestui embargou, intr-o perioada in care Europa se lupta cu problema datoriilor suverane. Iranul furnizeaza statelor din UE aproximativ 450.000 de barili de petrol pe zi, Uniunea fiind a doua mare piata pentru petrolul iranian dupa China.

Tarile europene suspecteaza Iranul de „practici neloiale”

Exista o multime de motive pentru care tarile din UE suspecteaza Iranul ca joaca la „cacealma”, scrie si revista americana Forbes. Un eventual atac asupra navelor de transport maritim din Stramtoarea Ormuz ar duce nu doar la sinucideri militare. Regimul iranian are nevoie sa exporte cele 2,1 milioane de barili de petrol pe zi. Cu toate astea, statul asiatic detine suficiente resurse pentru a ameninta transportul maritim din stramtoare. Daca Iranul va decide sa inchida Ormuzul, acesta va bloca 20% din tranzactionarile internationale cu titei din lume.

Potrivit calculelor celor de la Forbes, pierderea a 10 milioane de barili de petrol pe zi din productia Orientului Mijlociu ar putea duce, pe termen scurt, la cresterea cotatiei petrolului la 413 dolari pe baril, avand in vedere incapacitatea consumatorilor de a se reorienta rapid spre alte produse de acest gen. Un asemenea soc ar fi suficient pentru o explozie a economiei americane, aflata in recesiune.

Economistul american Kevin Kliesen, din St. Louis, sustine ca o crestere brusca si sustinuta a cotatiei petrolului ar duce la accelerarea recesiunii din SUA cu 50% in primul an si cu 90% dupa trei ani. „Daca privesti la datele istorice, noua din ultimele 10 recesiuni din America au fost precedate de cresteri masive ale cotatiilor petrolului”, afirma analistul.

O crestere cu 50 de centi a pretului benzinei ii va costa, anual, pe americani 70 de miliarde de dolari. Insusi presedintele Rezervei Federale, Ben Bernanke, nota in primii ani ai carierei sale ca informatiile imprevizibile, precum cotatiile petrolului, pot duce la incapacitatea intreprinderilor de a-si achita cheltuielile la timp. Motivul? „Asteptarea de a vedea ce se intampla in continuare cu pretul petrolului depaseste beneficiul estimat de pe urma investitiilor”, spunea Bernanke, citat de Forbes.

Economistii citati de revista americana au reexaminat colapsul financiar din 2008. Potrivit analistilor, totul a debutat cu cresterea cu 55% a cotatiei petrolului, lucru care a „contribuit” foarte mult la declinul economic. De pilda, specialistul in economie James D. Hamilton, de la Universitatea din California (San Diego), a constat impactul pretului petrolului asupra Produsului Intern Brut (PIB), in al treilea trimestru din 2008. Faptul surprizantor, pe care de altfel Hamilton l-a precizat in Crongresul American, in 2009, a fost ca pretul crescut al petrolului a cauzat foarte multe prejudicii altor probleme economice din momentul respectiv.

„A fost un eveniment-cheie care a dus la incetinirea economiei. Cu siguranta, am suferit diverse socuri in perioada respectiva, iar cotatia petrolului a fost unul dintre ele”, a subliniat si Kliesen.

Cresterea brusa a cotatiei petrolului a lovit destul de dur pietele de capital, spun economistii, si asta deoarece companiile au renuntat sa mai investeasca pana cand au considerat ca preturile se indreptau spre o directie buna (aceasta a fost si teza lui Bernanke, spusa intr-un mod mai generalizat). Totodata, preturile ridicate ale petrolului au impulsionat investitorii sa transfere bani catre sectoarele economice mai putin afectate, iar o asemenea „repartizare este destul de costisitoare”, adauga Kliesen.

Potrivit unui studiu realizat de Fondul Monetar International (FMI) in anul 2000, o crestere a cotatiei petrolului, in medie, cu 5 dolari duce la scaderea PIB-ului Statelor Unite cu 0,25% in primii patru ani, noteaza Forbes. Insa impactul asupra economiei americane a fost mai mare de 0,3% din 2008 incoace, ceea ce reflecta consumul mare de energie pe cap de locuitor din SUA.
 
Tensiunile dintre Occident si Iran, al doilea mare producator de titei din OPEC, au urcat deja cotatia petrolului. Pretul petrolului Brent, de referinta la bursa din Londra, era tranzactionat, miercuri, in crestere cu 92 de centi, dupa un maxim al sedintei de 113,97 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins dupa 14 noiembrie. Cotatia petrolului destinat pietei americane este in scadere cu 10 centi, la 102,86 dolari pe baril, sub un varf al sedintei de 103,74 dolari pe baril.