Principalele prevederi ale reformei PAC.

1. Platile catre exploatatii mari vor fi limitate la 300.000 de euro pe an. In plus, vor fi aplicate taxe forfetare pentru subventiile ce depasesc 150.000 de euro. Fermele cu un numar mare de angajati ar putea fi deductibile din aceste plati.

Platile vor fi reduse cu pana la 70% pentru fermele ce primesc subventi de 250.000 pana la 300.000 de euro pe an.

Pentru a incuraja angajarile, CE permite fermelor mari sa-si deduca cheltuielile cu salariile (taxele aferente costurilor cu salariile) inainte de acordarea subventiilor reduse.

2. Masuri de protectie a agricultorilor impotriva volatilatii preturilor.

3. 30% din platile directe vor fi conditionate de masuri de protectie a mediului precum rotatia culturilor.

4. Investitii in cercetare si inovare

In acest sector, sprijinul financiar se va dubla din 2014, pana la 4, 5 miliarde de euro.

5. Masuri de stimulare a asociatiilor de producatori. Cotele de zahar, care si-au pierdut din relevanta, vor fi eliminate.

6. Masuri de protejare a ecosistemului.

7. Ajutoare pentru tinerii fermieri. In conditiile in care doua treimi dintre fermieri au o varsta de peste 55 de ani, CE va oferi asistenta, timp de 5 ani, agriculturilor de pana la 40 de ani care incep o afacere.

Concret, inafara de prima de instalare (prin PNDR, Programul National de Dezvoltare Rurala), tanarul va primi si o plata complementara de pana la 25% din subventia pe hectar, timp de 5 ani.

Pentru tarile membre, unde dimensiunea medie a fermei este mica, limita exploatatiei este de 25 de hectare.

8. Stimularea angajarilor si antreprenoriatului in mediul rural. CE va oferi finantare de pana la 70.000, pe o perioada de 5 ani, pentru micile afaceri din mediul rural.

9. Masuri complementare pentru zonele defavorizate.

10. O politia agricola comuna mai eficienta si mai simpla. Astfel, va fi incurajata concesionarea terenurilor si micii fermieri vor primi intre 500 si 1.000 de euro pe an pentru stimularea activitatii.

Subventiile se impart in doi piloni. Primul pilon "absoarbe" pana la 75% din totalul banilor comunitari destinati agriculturii prin Politica Agricola Comuna si se acorda in functie de marimea fermei. Al doilea pilon reprezinta platile suplimentare acordate in functie de masurile luate de fermieri pentru protectia mediului.

Marii fermieri. Regina Marii Britanii si institutiile nu vor mai primi subventii

Una dintre propuneri prevede ca 30% din ajutorul direct sa fie acordat in functie de masuri de protectie a mediului precum rotatia culturilor, iar 7% din teren sa fie necultivat. Un studiu al profesorului Alan Matthews de la Univerisitatea Trinity din Dublin, estimeaza ca acest lucru inseamna ca fermierii vor investi cu 2% mai mult in activitatea lor, adica un total de 5 miliarde de euro pe an, la nivel european, scrie Financial Times.

Regina Marii Britanii, care detine 120.000 de hectare de teren agricol, primeste anual 500.000 de lire sterline, scrie The Guardian. Anul trecut, a primit mai mult de 224.000 de lire sterline din subventii UE. In plus, si ducele de Westminster si familia lui Richard Benyon, ministrul mediului, se numara printre marii beneficiari britanici ai subventiilor europene din sectorul agricol. Institutul National Trust are in folosita peste 200.000 de hectare si primeste pentru acestea 2,4 milioane de lire sterline.

Cine a contestat propunerile

Dupa prezentarea propunerilor, grupul Conservatorilor Europeni si cel al Liberal Democratilor si-au manifestat pe Twitter opozita fata de "inverzirea" politicii agricole comune calificand-o drept "pura nebunie intr-o perioada in care preturile alimentelor cresc alarmant" si "doar o spalare verde de ochii lumii".

Statele est-europene care au au intrat in UE recent au comunitati mari rurale care vor beneficia de noile masuri.

Subventii sau investitii in inovare

Astfel, subventiile pentru fermieri, adica 280 de miliarde de euro in 7 ani, vor fi mai echitabile si mai echilibrate intre estul si vestul Europei. In prezent, statele din Vest primesc subventii in functie de marimea recoltei, iar cele care au aderat recent in functie de marimea culturii, adica dupa numarul de hectare detinute de agricultori.

Tinand cont de faptul ca 7% din terenul unei ferme va trebuie lasat necultivat, circa 378.000 de hectare din cele 8,4 arabile. Iar acest lucru se va adauga la cele circa un milion lasate necultivate. Aceasta propunere este una dintre cele mai controversate si contestat si asta tinand cont de faptul ca Gerd Sonnleitner, reprezentantul Copa-Cogeca (cea mai mare organizatie a fermierilor europeni) spune ca reforma va face ca, la nivel european, 6-7 milioane de hectare de teren sa ramana necultivate.

Mai mult, statisticile Oxfam arata ca, la nivel global, se duce o lupta crancena pentru achizitia de terenuri. Astfel, 227 de milioane de hectare de pamant, echivalentul nord-vestului Europei, au fost vandute sau concesionate, cea mai mare parte in Africa, din 2011 si pana acum, unor investitori, iar multe contracte sunt secrete, scrie The Guardian.

Propunerile Comisiei, care mizeaza pe sprijinul financiar acordat fermierilor sub forma de plati directe, sunt sustinute de tari precum Franta, cel mai mare beneficiar al subventiilor UE pentru agricultura, mai ales ca presedintele in functie Nicolas Sarkozy mizeaza pe alegatorii din mediul rural pentru sustinere la alegerile din 2012.

In schimb, britanicii si suedezii vor ca autoritatile de la Bruxelles sa investeasca mai multi bani in inovatie si sa limiteze cheltuieile cu subventiile.

Fermele mari continua sa fie majoritare in Europa. Chiar daca numarul lor a scazut in ultimii sapte ani cu 20%, suprafata detinuta de marii fermierii s-a micsorat cu doar 2%.

Romania si Politica Agricola Comuna dupa 2014

Romania va fi una dintre beneficiarii noi Politici Agricole de dupa 2014, tinand cont de faptul ca plata subventiilor se va face la hectar si nu in functie de marimea productiei. Un bun exemplu este productia de porumb din 2009. Datele UE arata ca Romania a obtinut 3.386 de kilograme pe hectar fata de cele 9.108 de kilograme pe hectar obtinute de Franta.

In prezent, fermele de subzistenta si de semi-subzistenta din Romania, care se intind pe o suprafata cuprinsa intre 1-10 ha, reprezinta 93% din totalul fermelor si exploateaza 32% din suprafata totala. In acelasi timp, marile ferme cu peste 1.000 de hectare nu depasesc 2% din total, dar exploateaza peste jumatate din terenul agricol al Romaniei. Si in Bulgaria, fermele mici reprezinta 94% din tipurile de ferme existente in conditiile in care suprafata medie a unei exploatii este de 4,25 de hectare.

Potrivit unui calcul al celor de la AFP, romanii vor primi subventii cu 33% mai mari in 2016 aflandu-se inca in perioada de tranzitie.

In acelasi timp, platile catre fermierii francezi vor scadea cu pana la 1,5% in intervalul 2014-2019.

In schimb, presedintele Asociatiei Fermierilor din Irlanda, citat de televiziunea RTE de aici, spune ca noua reforma va avea un efect dezastruos asupra agriculturii de aici pentru ca schimbarile privind platile directe vor face ca fermierii sa piarda pana la 50% din venit. In prezent, fermierii irlandezi primesc 1,3 miliarde de euro, doar plati directe.

Tarile din estul Europei vor ramane "Cenusaresele" sectorului. Letonia va primi subventii cu 54% mai mici decat media UE.

Pentru a deveni lege, propunerile vor trebui aprobate de Parlamentul European si de cele 27 de tari membre. Acest lucru dureaza pana la 2 ani.

Citeste si

Viitorul agriculturii UE: platile destinate marilor fermieri, plafonate si nu vor mai ajunge la cluburi de golf. Agricultorii romani primesc mai multi bani