Dobanda BCE s-a aflat la 1% si in perioada mai 2009 - aprilie 2011, cand a fost redusa si apoi mentinuta la acest nivel pentru a stimula creditarea catre economie in urma crizei financiare mondiale.

Anul trecut, rata cheie la euro a fost majorata in doua randuri, in aprilie la 1,25% si in iulie la 1,5%. Dupa preluarea mandatului de presedinte de catre Mario Draghi, BCE a taiat de doua ori dobanda cheie, la 1,25% in noiembrie si la 1% in decembrie.

Majoritatea analistilor au anticipat mutarea de joi a BCE, care marcheaza un nou precedent pentru institutie in contextul crizei financiare si stagnarii economice prelungite din zona euro.

Depozitele overnight la BCE au devenit modalitatea preferata de bancile europene sa-si adaposteasca banii in perioade de volatilitate extrema pe pietele financiare. Scaderea ratei depozitelor ar putea incuraja institutiile de credit sa duca banii in alta parte, fie pe piata datoriilor de stat, fie in economia reala.

Banca centrala a Chinei a coborat joi dobanda cheie cu 0,31 puncte procentuale, la 6%, si rata depozitelor cu 0,25 puncte, la 3%, potrivit Financial Times.

Banca Angliei a mentinut dobanda de politica monetara la 0,5%, unde se afla din martie 2009, si a injectat inca 50 miliarde lire sterline in programul de stimulare a economiei cu scaderea dobanzilor din piata prin achizitii de obligatiuni de pe piata secundara. Volumul programului de cumparare de obligatiuni a ajuns astfel la 375 miliarde lire.

Partenerii comerciali ai zonei euro, precum Marea Britanie, Statele Unite sau China, sunt ingrijorati de impactul crizei datoriilor de stat din zona euro asupra economiei, atat din punct de vedere comercial, cat si financiar.

Rezerva Federala a SUA a extins recent programul de preschimbare a obligatiunilor din portofoliu in titluri cu maturitatea prelungita, pentru a scadea dobanzile si a incuraja creditarea.

"Este o miscare indrazneata, care va duce BCE pe drumuri neumblate. Cu un somaj in crestere si putine semne de revenire a economiei, sunt necesare remedii monetare puternice. Dar sa fim sinceri, o reducere a dobanzii nu va pune capat recesiunii de una singura, este nevoie de mult mai mult pentru asta", a comentat, pentru Bloomberg Julian Callow, economist-sef pe Europa la Barclays Capital, decizia BCE.

Economia zonei euro a stagnat in primul trimestru al acestui an, evitand la limita recesiunea, dupa o contractie de 0,3% in trimestrul al patrulea al anului trecut. Doua trimestre consecutive de scadere a Produsului Intern Brut reprezinta recesiune tehnica.

Criza datoriilor de stat a fortat deja cinci state euro sa solicite finantare externa, respectiv Grecia, Portugalia, Irlanda, Spania si Cipru, iar tensiunile din zona euro pun la incercare cresterea economica mondiala, spre nemultumirea partenerilor comerciali de pe continent, din Americi si din Asia.

Reducerea dobanzilor BCE are sanse reduse sa stimuleze semnificativ cererea interna de pe continent, insa va impinge in jos costurile de finantare ale bancilor aflate in dificultate si ar putea contribui la sporul de incredere generat pe piete de deciziile de la summit-ul UE de saptamana trecuta, care vizeaza consolidarea proiectelor anticriza si primii pasi spre o integrare financiara si economica mai profunda in eurozona.

Liderii europeni au decis, la summit-ul de saptamana trecuta, sa deschida calea spre recapitalizarea directa a bancilor aflate in dificultate de la fondurile de criza ale zonei euro, dupa ce Comisia Europeana va fi infiintat o institutie unica de supraveghere bancara. Totodata, UE a renuntat, spre multumirea investitorilor, la statutul preferential al imprumutului catre Spania, destinat recapitalizarii bancilor, care ar fi avut prioritate la rambursare.

Bursele si moneda euro s-au apreciat dupa deciziile de la Bruxelles, iar costurile de finantare ale Spaniei si Italiei au scazut substantial de la nivelurile de alerta inregistrate in ultimele luni.