Campaniile de publicitate ingenioase si promisiunea unor castiguri fabuloase au convins sute de mii de romani sa cumpere unitati de fond la Fondul National de Investitii intre 1995 si 2000.

Unitatile de fond au fost supraevaluate de la inceput. Si au continuat sa fie umflate prin diverse artificii financiare, in special prin vanzari si revanzari de actiuni. Asa se face ca activul net al fondului a crescut de la 15 la 165 de milioane de dolari in 5 ani.

Manati de zicala "cine nu risca nu castiga", oamenii nu s-au intrebat o secunda cum poate un fond aparut peste noapte sa ofere randamente de pana la 5 ori mai mari ca bancile de la acea vreme.

Asa se face ca din aprilie 1996 pana in aprilie 2000 numarul investitorilor a crescut de la aproape 19.000 la peste 300.000

"La castiguri mari si riscurile sunt mari, cei care n-au invatat, invata acum pe propriul buzunar", spunea Mugur Isarescu in anul 2000.

Oamenii "dormeau totusi linistiti" pentru ca CEC-ul garanta depunerile de la FNI. Documentul a transformat practic FNI intr-una dintre cele mai credibile institutii financiare din Romania.

Mirajul FNI s-a naruit in mai 2000, cand romanii au aflat ca se schimba modul de calcul al activelor si ca zecile de milioane de dolari existau doar pe hartie. Panica a inceput la Cluj si s-a raspandit in scurt timp in toata tara. In prima faza, oamenii au format cozi la sediile FNI.

Cum usile erau inchise, multimea a iesit in strada.

In valtoarea evenimentelor, presedintele SOV Invest, care administra FNI, Ioana Maria Vlas, si-a anuntat demisia si a fugit din tara. Dupa ea, potopul. Scandalul FNI si zvonurile lansate in piata erau cat pe ce sa contamineze intreg sistemul financiar romanesc. In iunie, conducerea BCR a adus camioane de bani in sucursale ca sa-i convinga pe clienti ca nu se pune problema falimentului.

Ulterior, in 2003, Ioana Maria Vlas s-a predat autoritatilor romane dupa 3 ani petrecuti in Israel. Iar in iunie 2009 a fost condamnata la 10 ani de inchisoare in dosarul FNI. In iunie 2010 Vlas a primit 8 ani si in dosarul FNA. In prezent este incarcerata la penitenciarul Targsor si ar putea fi eliberata in cateva luni.

Un alt personaj cautat ani in sir de autoritatile romane si cel despre care spun acum procurorii ca a fost finatat de Vintu este Nicolae Popa, fostul director al Gelsor si membru al Consiliului de Incredere al SOV Invest, companie prin care se derulau investitiile in actiuni ale FNI si cel care a dus la prabusirea fondului. Si Popa a disparut in 2000.

Numele lui Sorin Ovidiu Vintu a aparut in dosarele celor doi, insa nu a fost niciodata adus in fata judecatorilor in lipsa de probe.

Pe de alta parte, din cei 318.000 de deponenti, aproximativ 65.000 au reusit sa-si retraga banii inainte de prabusirea fondului. Restul s-au impartit in sapte asociatii si au incercat sa-si recupereze economiile in instanta.

Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului trebuie sa despagubeasca 23.454 dintre pagubiti. Jumatate si-au primit banii, pentru restul conducerea AVAS a anuntat recent ca nu mai are fonduri.