Premierul Victor Ponta a declarat luni ca nu exista o solutie a unui partid in privinta crizei francilor elvetieni si nu tine de un Guvern, el facand apel la "a nu vinde iluzii si la a nu crea asteptari nerealiste". 

"Nu exista o solutie a unui partid. Exista doar posibilitatea, in discutiile cu BNR, cu bancile private, cu grupurile parlamentare, sa vedem ce masuri legislative se pot adopta. Vreau sa fac un apel: E vorba de 75.000 de persoane. Cu siguranta, daca se poate face ceva pentru sprijinul acestora, s-a discutat, domnul Valcov cu BNR, mai multe posibilitati. Insa vreau, si eu imi asum acest lucru, vreau sa nu vindem iluzii, vreau sa nu cream asteptari nerealiste", a spus Ponta. 

El a precizat ca punctul de vedere exprimat de prim-vicepresedintele PNL Catalin Predoiu este unul extrem de demagogic si care nu se poate aplica intr-o societate democratica. 

"Ideea e sa avem discuti, sa vedem ce in ce masura putem sprijini, cand apar crize financiare. Nu e ceva care tine de un partid, de un Guvern. E vorba despre economie de piata, despre diverse institutii publice si private care au responsabilitati. Spre deosebire de cei care vor sa castige capital politic prin demagogie, eu cred ca asemenea masuri nu se pot face decat dupa ce discuti si ai opinia specialistilor ca sunt fezabile", a mai spus Ponta. 

Liderul PSD a anuntat, luni, ca va sustine demersul PNL de convocare in sesiune de urgenta a Parlamentului pentru adoptarea legii insolventei persoanei fizice, in contextul cresterii francului elvetian, aratand ca se bucura ca formatiunea liberala "vine cu o pozitie rationala". 

Reactia lui Ponta a venit imediat dupa ce co-presedintele PNL Alina Gorghiu a anuntat ca PNL cere convocarea in sesiune de urgenta a Parlamentului pentru adoptarea legii insolventei persoanei fizice, "singura reglementare" care poate ajuta, in contextul cresterii francului elvețian. 

Pana una alta, PSD propune restructurarea acestor imprumuturi prin programul supranumit "electorata". PNL ar vrea mai degraba crearea unui "mecanism de interventii pentru situatii de calamitate financiara". Ambele partide evita deocamdata sa spuna daca sustin sau nu conversia creditelor din franci in lei la un curs stabilit prin lege.

Viorel Stefan, presedintele comisiei de Buget Finante, spune ca PSD va sustine in primul rand rescadentara creditelor prin asa zisa "electorata", modificata prin cresterea plafonului. "Poate sa fie o norma legislativa care sa rezolve cel putin pentru 2-3 ani de zile, sa rezolve aceasta chestiune", spune acesta.

Acum, legea prevede reducerea ratei cu maximum 900 de lei pe o perioada de 2 ani pentru cei cu venituri sub 2.000 de lei brut. Reducerile se adauga ulterior la ratele de dupa terminarea perioadei de gratie. Totusi, o parte din costurile ulterioare ar fi suportate de stat prin scutiri de impozit. Acest ajutor fix, limitat, poate fi insa insuficient daca francul se apreciaza in continuare.

PNL cere convocarea unei sesiune extraordinare si audierea conducerii BNR. Pentru ce? Andreea Paul Vass, deputat PNL: "Sa gandim un mecanism de interventie pentru situatii de calimitate financiara."

Mecanismul ar fi similar cu cel folosit in agricultura pentru interventii in caz de calamitate. Nu se stie insa cine s-ar califica, cat de mare va fi ajutorul si nici cine il plateste.

Si PMP a anuntat ca va depune o initiativa legislativa similara cu propunerile facute deja de o asociatie neguvernamentala. "Soluţia pe care o văd eu este o modificare legislativă care să presupună posibilitatea convertirii creditelor din valută în moneda naţională cu o marjă de maximum 20% în plus sau în minus faţă de valoarea la care s-a acordat creditul" a declarat Elena Udrea.

Solutia PMP se refera la toate creditele in valuta, nu doar cele in franci. In Senat a fost deja aprobat un proiect alt de lege ce prevede conversia creditelor din valuta in lei fara costuri si garantii suplimentare, dar nu precizeaza clar la ce curs. Proiectul se afla acum in Comisia de Buget Finante a Camerei Deputatilor, unde s-a discutat si despre conversia la cursul de la data acordarii imprumutului plus 20%, dar nu s-a luat o decizie. Un curs de avantajos pentru clienti, dar care le-ar produce mari pierderi, sustin bancile comerciale sustinute de Banca Nationala. Acest rau ar fi totusi mai mic decat imposibilitatea clientilor de a-si mai plati ratele.

Viorel Stefan: "Din punct de vedere al conversiei, pozitia PSD-ului este ....privind cu mare atentie la ce spune Banca Nationala. Atunci cand cineva castiga, undeva in lumea asta se inregistreaza o pierdere egala cu acel castig. Intrebarea este cine suporta aceasta pierdere. Daca preluarea pe bilanturile bancilor a acestei pierdei inseamna o pierdere mai mica decat incadrarea in categoria creditelor neperformante a intreg portofoliului de credite in franci elvetieni, atunci asta poate sa fie o solutie buna."

Printr-o solutie similara a reusit sa-si resolve Ungaria problema creditelor in franci elvetieni. La cererea guvernului condus de premierul Victor Orban, creditele au fost refinantate in forinti la un curs bun pentru clienti. Pierderile au fost suportate de catre banci, Guvern dar si clientii care au platit procente in plus fata de momentul imprumutului. Daca atunci masura a fost aspru criticata, acum Victor Orban e considerat un erou in Ungaria.

Darius Valcov: "Sa intelegem in ce stat traim. Nu stiu daca Romania este Ungaria, daca doreste sa mearga pe acest model. Sa vedem solutiile economice pe care le avem azi, fara a ingradi castigul dreptul altor jucatori pe piata."

Intr-un punct de vedere trimis Guvernului in noiembrie, BNR propunea conversia creditelor la cursul pietei, nu la unul stabilit prin lege. Saptamana viitoare Ministrul Finantelor a anuntat ca se va intalni din nou cu conducerea BNR si cu cele 6 banci care au dat credite in franci elvetieni.

Cursul francului a atins joi si vineri valori record, ca urmare a eliminarii plafonului impus de Banca Elvetiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, in urcare cu 2,2% fata de joi, cand a fost cotat la 4,3287 lei, in crestere cu 15,7% fata de miercuri. 

Francul s-a apreciat joi pe pietele externe imediat dupa anuntul Bancii Elvetiei ca renunta la plafonul de 1,2 franci/euro. Moneda elevetiana s-a apreciat cu pana la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro in 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc insemna la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elvetiana, calculata prin intermediul cotatiilor euro/franc si euro/leu.