Zvonurile despre Spania au aparut pe mai multe burse europene si au circulat cu rapiditate, insa premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero le-a calificat "nebunie curata", iar FMI le-a dezmintit.

De altfel, FMI a dat asigurari, marti, ca "nu exista nicio urma de adevar" in zvonurile aparute pe pietele de capital, potrivit carora Spania va solicita un ajutor international pentru a face fata unei crize a datoriilor asemanatoare celei din Grecia.

Principalele actiuni europene au inchis in scadere cu 3%, la minimul ultimelor doua luni, din cauza temerilor investitorilor ca pachetul de finantare de 110 miliarde de euro destinat Greciei este insuficient pentru a preveni o extindere a crizei in zona euro.

In acelasoi timp, euro s-a depreciat, marti, cu 1% in raport cu dolarul american, la minimul ultimelor 12 luni, continuand declinul din ultima perioada. Moneda europeana a atins 1,3058 dolari pe parcursul zilei, minimul incepand din aprilie 2009. In 2010, euro s-a depreciat cu 8,8% in raport cu dolarul.

Pe de alta parte, nemtii, care vor da cea mai mare parte din ajutorul de 120 de miliarde de dolari pentru guvernul de la Atena, sunt furiosi. Motivul lor este ca oricum grecii muncesc mai putin decat ei, asa ca ar trebui lasati sa dea faliment.

"Demonstrati mai putin si munciti mai mult, daca vreti sa scapati de criza", tipa germanii nevoiti sa iasa la pensie dupa 45 de ani de munca, fata de 35 cat prevede legea in Grecia.

Mai mult, pensia unui grec reprezinta 80% din salariu, in timp cea a unui neamt doar 46%. Grijulie si cu partenerii europeni, dar si cu propiul electorat, Angela Merkel s-a grabit sa explice totusi de ce a acceptat varianta ajutorului financiar.

"Ceea ce ne dorim este stabilizarea zonei euro, ceea ce-i va ajuta inclusiv pe germani, pentru ca o moneda europeana stabila este fundamentala", a declarat cancelarul german.

Acest lucru ii intereseaza mai putin pe concetatenii doamnei Merkel care incaseaza 12 salarii pe an si nu 14, cum primeau grecii. Ce nu stiu ei este ca, de fapt, suma negociata de patron si angajat pe un an se imparte la 14, nu la 12, ca in alte tari europene.

De partea lor, grecii au alte probleme: cetatenii acuza ca premierul una a promis si alta a facut, ca i-a vandut. De asta se tem si portughezii.

Recent, Bruxelles-ul a avertizat Lisabona ca sta pe un butoi cu pulbere. Datoria publica a celei mai sarace tari din zona euro a ajuns la 5,6 miliarde de euro si desi, aparent, politicile fiscale ale Lisabonei sunt in regula, Bruxelles-ul se teme ca portughezii nu au pur si simplu banii necesari ca s-o plateasca.

Au o crestere economica aproape inexistenta si nu pot devaloriza moneda euro de unii singuri, pentru ca tara sa devina mai atractiva pentru investitorii straini.

Incont.ro este disponibil si in varianta pentru mobil: m.incont.ro!