In sistemele financiare din fostul bloc comunist persista "falii mari", care amplifica impactul dependentei ridicate de exporturi catre Europa de Vest, a spus Christine Lagarde, intr-un discurs la Universitatea de Stat a Ministerului de Finante de la Moscova, dupa o intalnire cu presedintele Dmitri Medvedev.

Riscurile includ indatorare externa ridicata si imprumuturile in moneda straina, ambele finantate de banci din Europa de Vest, a spus sefa FMI.

"Daca se intensifica furtuna in zona euro, Europa emergenta, cel mai apropiat vecin, va fi lovita grav. Atunci, bancile mama din Europa de Vest, cruciale in mentinerea pe linia de plutire a economiilor din regiune, nu ar mai fi in mod sigur aici pentru a sustine cresterea si stabilitatea acestor tari", a avertizat Lagarde.

Creditorii care au finantat cresterea economica puternica din Europa de Est inainte de criza din 2008 se afla sub presiune din cauza deteriorarii calitatii portofoliului de credite si a incetinirii avansului economic. Regiunea a fost cea mai puternic lovita din lume dupa prabusirea Lehman Brothers in urma cu trei ani si se confrunta cu pericolul unei noi incetiniri puternice cauzate de criza zonei euro.

"Problema lichiditatii ar putea redeveni de actualitate, intrucat vedem cum unele banci occidentale se retrag, isi reduc activitatea sau expunerea", a spus directorul institutiei internationale.

Remarcile sefului FMI au reluat avertismente ale Bancii Europene pentru reconstructie si Dezvoltare (BERD), din octombrie, potrivit careia presiunile asupra bancilor europene pentru cresterea ratei de adecvare a capitalului ar putea avea ca rezultat un sprijin mai redus pentru subsidiare. Aproximativ trei sferturi din sectorul bancar din Europa de Est este detinut de creditori occidentali, precum UniCredit, Erste, Raiffeisen si Societe Generale.

O posibila retragere de fonduri de catre bancile europene din Rusia se numara printre "vulnerabilitatile semnificative" ale tarii, a precizat Lagarde, cerand celui mai mare exportator de energie din lume "sa-si refaca rezervele fiscale atat timp cat pretul petrolului ramane ridicat".

Subsidiarele din Rusia ale bancilor straine, precum UniCredit sau Societe Generale, au inceput sa transfere bani bancilor mama inca de la mijlocul anului in contextul crizei, folosind "lichiditati de la banca centrala" si fonduri ale operatiunilor din Rusia, a declarat la sfarsitul lunii octombrie Andrei Klepach, secretar de stat in Ministerul Economiei de la Moscova.

Chiar daca tarile din estul Europei si-au redus deficitele de cont curent, care au jucat un rol important in criza din 2008-2009, marja fiscala pntru a combate o noua inrautatire a situatiei economice s-a redus, a spus Lagarde.

"La acel moment si-au permis cresterea datoriei publice pentru a compensa declinul consumului privat. Aceasta optiune nu mai este acum disponibila", a spus directorul general al FMI.

FMI si BERD s-au numarat printre principalii organizatori ai unui acord cunoscut ca Initiativa de la Viena in 2008 si 2009, care a combinat imprumuturi de urgenta din partea insitutiilor internationale pentru tari intre care Ungaria, Letonia, Romania sau Ucraina cu angajamente ale bancilor din Vest de a rostogoli finantarea subsidiarelor si de a le recapitaliza daca este necesar.

Acordul a fost contestat de mai multe banci, inclusiv UniCredit si Erste, care afirma ca vor fi mai selective in privinta investitiilor si mai putin dependente de transferul lichiditatii insuficiente catre subsidiare. Autoritatile de reglementare din Vest incurajeaza aceaste strategii, noteaza Bloomberg.

Citeste si:

Cuvantul grecilor nu mai valoreaza nimic. Pentru a debloca fondurile, zona euro cere elenilor sa promita in scris ca vor respecta reformele bugetare