Germania, Olanda si alte tari nordice din zona euro cer ca sectorul privat sa acopere o parte din costul celui de-al doilea pachet de imprumuturi pentru Grecia, astfel incat povara financiara sa nu revina doar statelor si contribuabililor.

Obiectivul este ca bancile, fondurile de pensii si companiile de asigurari sa contribuie cu circa 30 de miliarde de euro la programul total de circa 110 miliarde de euro, prin rostogolirea obligatiunilor elene detinute, atunci cand ajung la maturitate.

Turismul elen, in pericol. Ca sa scape de datorii, grecii vor sa-si vanda trecutul

Exercitiu de imaginatie: in ce situatie s-ar fi aflat acum Grecia daca nu ar fi adoptat moneda europeana

Restul fondurilor vor proveni din veniturile obtinute de Grecia prin privatizari, precum si de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International (FMI), in suma de circa 60 de miliarde de euro.

De ce au intrat in impas discutiile

Dupa doua saptamani de negocieri intre oficiali ai UE, Bancii Centrale Europene (BCE) si bancheri, reprezentati de Institutul pentru Finante Internationale (IFI), nu s-a inregistrat niciun progres.

Ministrii de Finante din zona euro vor discuta situatia luni, intr-o intalnire la Bruxelles, iar asteptarile privind o deblocare in curand a discutiilor sunt scazute.

Grecia spera ca al doilea program de ajutor sa fie aprobat pana la jumatatea lui septembrie.

Ce variante are Grecia

Un diplomat din zona euro a declarat vineri ca discutiile s-ar putea incheia prin asigurarea unei contributii a sectorului privat de 15 miliarde de euro, care va fi tratata ca un succes. Dar nu este neclar daca si aceasta suma va putea fi obtinuta. "O suma de 15 miliarde de euro, din 110 miliarde de euro, este destul de mult, este foarte bine", a spus diplomatul.

Initial, discutiile s-au concentrat pe o propunere franceza prin care bancile si alti creditori sa rostogoleasca pana la 70% din obligatiunile elene detinute care ajung la maturitate pana la sfarsitul lui 2014. Dar nu este clar daca agentiile de rating vor aproba un astfel de plan de rostogolire voluntara sau il vor considera un default (incapacitate de plat), fie el si selectiv.

Citeste si

Europarlamentarii isi pierd functia daca fac lobby contra cost

Cum s-ar putea reduce dependenta Romaniei de gazul rusesc. Afla ce descoperire a facut Petrom in tara noastra