Cei doi au explicat, sambata seara, inaintea intalnirii de astazi de la Bruxelles, la care participa si presedintele Traian Basescu, faptul ca planul european de iesire din criza incepe sa prinda contur cu un acord incipient de recapitalizare a bancilor.

"Acestea sunt reuniuni absolut cruciale, trebuie gasite solutii (...), trebuie rezolvata aceasta criza financiara", a declarat presedintele francez, fara a da mai multe detalii, in timp ce cancelarul german s-a limitat la a declara ca “sunt progrese”.

La intalnirea pregatitoare pentru summitul de astazi au participat presedintele UE, Herman Van Rompuy, cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso si directoarea FMI, Christine Lagarde.

Grecia, veriga slaba din zona euro. SUA, Canada, China si Japonia cer solutii urgente

Dupa doi ani de tergiversari marcati de divergentele dintre Germania si Franta, cauzate de interese politice si economice, mai marii Europei trebuie sa raspunda decisiv tensiunilor din pietele financiare si presiunilor venite din partea marilor parteneri economici, de la SUA si Canada la Japonia si China, care se tem ca furtuna din zona euro ar putea degenera intr-o noua criza mondiala.

Intre timp, UE a decis amanarea deciziilor cruciale pana la un al doilea summit, care va fi convocat miercuri, pentru a-i permite cancelarului german Angela Merkel sa-si asigure majoritatea parlamentara necesara pentru aprobarea hotararilor.

Criza datoriilor de stat a inceput in ultima parte a anului 2009 in Grecia, cu un deficit bugetar urias si o datorie publica vazuta de multi ca nesustenabila. Consecinte ale unor erori politice grave care au inceput inca de la intrarea statului in zona euro, problemele Greciei au continuat sa se adanceasca intr-un ritm accelerat, antrenate pe de o parte de atacurile necontenite de pe pietele financiare si, pe de alta parte, de reactia bulversata a Europei, ale carei solutii au venit intotdeauna prea tarziu.

De la idee la negociere la implementare, deciziile UE au fost in permanenta cu cel putin un pas in urma crizei. Pe plan intern, cercul vicios recesiune - masuri de austeritate s-a dovedit neiertator. Declinul constant al economiei grecesti din ultimii trei ani a condus la scaderea veniturilor statului, iar situatia a fost agravata de taierea cheltuielilor publice si a veniturilor populatiei, toate acestea accentuand dezechilibrele financiar-fiscale.

Portugalia si Irlanda, victime colaterale. Suflarea rece a crizei a ajuns si in Spania si Italia

Portugalia si Irlanda au devenit in 2010 victime colaterale ale reactiei impulsive a pietelor financiare si ale procesului politic greoi de la varful UE, dincolo de problemele interne de o gravitate discutabila ale celor doua tari.

Guvernele de la Lisabona si Dublin aveau intr-adevar nevoie de reforme fiscale si economice solide, pentru reducerea deficitului bugetar, asezarea datoriilor de stat pe un fagas sustenabil si incurajarea cresterii economice, insa reactia pietelor a fost nemiloasa si irationala. Practic, Portugalia si Irlanda au fost impinse catre acorduri de finantare externa cu UE si FMI de cresterea artificiala, necontrolata, a dobanzilor imprumuturilor accesate de cele doua guverne pe pietele financiare, pana la niveluri nesustenabile si prohibitive.

In 2011, aceleasi piete financiare au inceput sa atace Italia si Spania prin intermediul obligatiunilor guvernamentale emise de a treia, respectiv a patra economie din zona euro. Deficitele si datoriile mari, combinate cu o situatie economica nefasta, cu problemele politice interne (in cazul Italiei) si cu agitatia creata in piete si in sistemul bancar de criza din Grecia au umflat dobanzile platite de cele doua tari, dupa acelasi tipar.

Marirea si decaderea euro. Cum s-a ajuns la criza datoriilor suverane si ce sanse are moneda unica sa-i reziste

Doar interventia hotarata a Bancii Centrale Europene (BCE) a impiedicat intrarea Italiei si Spaniei in criza, asigurarile date de liderii politici de la Roma, Madrid si Bruxelles fiind privite cu scepticism de banci si investitori.

Totodata, UE a inceput introducerea unor mecanisme de criza care sa poata sprijini tarile sau bancile cu probleme din zona euro. Prima etapa a fost infiintarea Fondului European de Stabilitate Financiara (European Financial Stability Fund - EFSF), cu resurse de 440 miliarde euro, care participa deja, ca prime interventii, la acordurile de finantare externa ale Portugaliei si Irlandei cu UE si FMI. EFSF are insa caracter temporar, urmand sa fie inlocuit in urmatorii doi ani de Mecanismul European de Stabilitate, un fond permanent de "bailout" al zonei euro cu resurse de 500 miliarde euro.

Falimentul Greciei ar putea duce la ruperea zonei euro

In vara acestui an, liderii Uniunii Europene au admis ca acordul de finantare externa de 110 miliarde euro incheiat in mai 2010 de Grecia cu UE si FMI nu isi va atinge obiectivele, de corectare a deficitului bugetar, stabilizarea datoriei de stat si implementare a unor reforme structurale profunde, care sa asigure un profil financiar solid pentru statul elen pe termen mediu si lung si sa permita guvernului sa revina pe piete la jumatatea anului 2013. In plus, guvernul elen a ratat numeroase tinte financiar-fiscale importante din acord, iritand creditorii internationali si punand sub semnul intrebarii continuarea platilor de la UE si FMI.

Astfel, intrarea Greciei in faliment a devenit tot mai probabila, aproape sigura in ochii pietelor si ai observatorilor din intreaga lume, cu toate consecintele implicite pentru banci si pentru moneda euro. Tot mai multi comentarori proclama idei precum destramarea zonei euro sau eliminarea unor tari din blocul monetar, iar partidele cu profil nationalist castiga constant teren in tarile nordice, unde, la nivelul perceptiei publice, populatia s-a saturat sa auda despre banii contribuabililor folositi de guvernele pe care le-au votat pentru salvarea unei Grecii imprudente, lacome si imature.

Lideri europeni importanti, inclusiv presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, au avertizat in ultimele luni ca guvernele trebuie sa actioneze urgent pentru a rezolva criza, care ameninta stabilitatea, credibilitatea si chiar existenta euro.

Intarzirea deciziilor l-a ionfuriat chiar si pe Basescu

Ieri, inaintea plecarii la Bruxelles, presedintele Traian Basescu a avut o iesire dura la adresa liderilor zonei euro, pe care i-a acuzat ca intarzie luarea unor decizii, ceea ce face din Romania o victima colaterala, pentru ca este obligata sa se imprumute foarte scump de pe pitele financiare.

Seful statului a spus ca Romania nu poate plati la nesfarsit indeciziile liderilor europeni din zona euro, referindu-se la situatia Greciei. Seful statului a mai spus ca Romania este "o tara care si-a luat la timp masuri de austeritate are cresterea economica pusa sub semnul intrebarii datorita intarzierilor uriase in deciziile celor din zona euro".

"Vedem cat de grav ne afecteaza intamaplari din zona euro. Nu am ajuns noi sa dam cu piatra in zona euro, dar, conjunctural, de aceasta data, desi Romania a luat masuri pe care romanii le-au suportat extrem de greu in 2010, suntem in dificultate datorita unor state din zona euro", a explicat Basescu.

Seful statului a mentionat ca este o situatie in care el crede ca "trebuie sa ne aparam si sa spunem lucrurile deschis".