Proiectul, a carui locatie a fost tinuta secreta de catre autoritati, este parte a sperantelor Chinei de a ajunge la vastele rezerve de petrol, gaze si minerale din regiune. 

Forajul de recunoastere, cel mai mare de pana acum la o asemenea altitudine, a aratat insa si cat de greu este sa patrunzi intr-o asemenea zona cu o infrastructura deficitara, de o natura geologica dura si cu un aer rarefiat, toate acestea facand-o poate cel mai dificil loc de pe pamant unde se poate fora.

Firmele din China lucreaza de ani de zile pentru a demonstra ca platoul detine cele mai mari depozite de petrol si gaze din lume, undeva la 11 miliarde de tone. Oficialii spun ca 36 de milioane de tone de cupru, zinc si plumb si miliarde de tone de fier s-ar putea ascunde aici.

Prin "gaura" de 7 km pe tocmai au dat-o in Acorisul Lumii, chinezii vor sa ia mostre pe care apoi oamenii de stiiinta sa le cerceteze pentru a afla mai multe despre depozitele de hidrocarburi si minerale din regiune .Iar Beijingul nu vrea sa se opreasca aici. Insa structurile fragmentate geologic fac explorarile si mai periculoase, dar si foarte scumpe, spun specialistii.  

Gigantul petrolier de stat Sinopec s-a angajat anul trecut sa cheltuiasca 3,2 mil dolari pe explorari, iar anterior China a cheltuit 44 milioane dolari pe un studiu de sapte ani in Platoul Tibetan. 

Desi cercetatorii estimeaza ca Tibetul ar putea fi casa unor uriase depozite de gaze de sist, experienta Chinei in extractia acestora nu a fost tocmai un succes.

Sa forezi in regiune inseamna sa- ti asumi si riscuri ce pot fi extinse mai departe de problema ecologica locala. Platoul Tibetului, cunoscut si ca  “Turnul de apa al Asiei” este principala sursa de apa ce ajunge in marile rauri Brahmaputra din India si Bangladesh si Mekong din Asia de Sud-Est. Platoul detine, de asemenea, 30% din resursele de apa proaspata ale Chinei care se confrunta cu o criza de apa tot mai mare.