"Parerea mea este ca avem un deficit de analiza economica. Atunci, cu atata nonsalanta pledam pentru o aderare rapida! Inseamna ca nu intelegem care sunt problemele cu functionarea zonei euro si ca ai nevoie de convergenta reala pentru a rezista, pentru a nu te sufoca in zona euro", a explicat Daianu, citat de Agerpres.

In opinia sa, este bine ca se vorbeste despre convergenta reala, dar se spun foarte putine despre functionarea zonei euro.

"Si asta, din varii motive, uneori din ratiuni de diplomatie, sa nu suparam pe unii sau pe altii. Dar se discuta in alte tari din rasaritul Europei. Cehia, maine poate intra (in zona euro - n. r.) si nu intra! Si nu vorbesc de euroscepticismul traditional al fostului presedinte, ci de analizele economice care se fac acolo. Si Polonia poate sa intre - si nu intra. Este adevarat ca tratatele (de aderare la UE - n. r.) te obliga, dar trebuie sa judeci foarte bine care sunt costurile si dezavantajele. Nu mai vorbim de faptul ca, batand la usa, nu esti primit automat", a explicat Daianu.

El a reamintit ca economia are nevoie de investitii pentru a-si majora potentialul de crestere.

"Investitiile sunt esentiale pentru o crestere durabila! Repet o teza pe care cei care vorbesc in numele BNR o afirma in mod sistematic. Si oamenii lucizi din Guverne isi dau seama ca, daca ai taiat cheltuielile cu investitiile din nevoia de a reduce deficitele, trebuie la un moment dat sa incerci sa revii la o dimensiune a investitiilor care sa iti sustina o crestere economica pe termen lung, mai ales daca vrei sa depasesti cresterea potentiala care se invarte intre 2,5% si 3%", a subliniat Daniel Daianu.

Potrivit acestuia, economia Romaniei creste cu o medie de 3% in ultimii ani, ceea ce este la potentialul sau, intr-un context cu incertitudini foarte mari.

Si guvernatorul BNR a avertizat recent asupra costurilor pe care le implica intrarea in zona euro.

"Apare intrebarea daca noi suntem pregatiti sa facem primul pas, sa intram in mecanismul cursurilor de schimb (ERM II). (...) Reasezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxari cantitative recent adoptate de BCE, complica indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui sa se realizeze intrarea in ERM II si ulterior adoptarea euro", a declarat recent guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

Din punct de vedere tehnic, data tinta stabilita pentru 2019 printr-un consens verbal presupune intrarea in ERM II in prima jumatate a anului viitor si participarea la acest mecanism pentru o perioada minima de doi ani.

"Dincolo de dificultatea stabilirii paritatii centrale, participarea la ERM II reclama si un anumit nivel de pregatire al economiei, dat fiind ca regimul comporta unele riscuri. Minimizarea unor astfel de riscuri, dar si indeplinirea criteriilor de la Maastricht la orizontul la cel putin al doilea an de participare la ERM II accentueaza importanta finalizarii ajustarilor majore de politica economica inainte de adoptarea acestui regim de curs de schimb", a spus Isarescu.

Acestea vizeaza eliminarea surselor de inflatie reprimata, fiind relevanta finalizarea liberalizarii pietei energiei, deficitele cvasifiscale de tipul celor care rezulta din restructurarea intreprinderilor de stat cu pierderi substantiale, precum si alte surse de presiuni bugetare viitoare, precum cheltuielile inevitabile de modernizare a infrastructurii rutiere.

Seful BNR a punctat ca trebuie efectuate si ajustari de natura monetara inainte de intrarea in mecanismul ratelor de schimb, respectiv incheierea procesului de armonizare a ratelor rezervelor minime obligatorii cu cele prevalente in zona euro.