Potrivit Institutului national de statistica, datoria publica a atins la sfarsitul celui de-al doilea trimestru 2.023,7 miliarde de euro, cu 28,7 miliarde de euro mai mare comparativ cu trimestrul precedent.

In termeni procentuali, datoria a atins 95,1% din PIB, fiind cu 1,1 puncte procentuale peste nivelul de la sfarsitul primului trimestru, potrivit unui comunicat al institutului.

Cresterea datoriei a fost provocata de cheltuielile statului, care au crescut cu 35,2 miliarde de euro, in timp ce datoriile administratiilor de securitate sociala si ale administratiilor locale au scazut.

Guvernul sustine ca datoria publica in crestere este mostenita de la fosta guvernare. Potrivit Ministerului de Finante, datoria publica s-a dublat in perioada 2002-2012, de la 903 miliarde de euro la 1.860 de miliarde de euro, din care datorii de 600 de miliarde de euro au fost acumulate in intervalul 2007-2012, in timpul mandatului fostului presedinte de dreapta Nicolas Sarkozy.

"Politica actulului guvern, care vrea sa insanatoseasca finantele publice cu un program de economii si o strategie de crestere va permite oprirea cresterii datoriilor", sustine Ministerul de Finante.

Franta beneficiaza de increderea investitorilor, ceea ce permite statului dar si companiilor si populatiei sa se imprumute cu dobanzi foarte scazute, potrivit institutiei.

Guvernul francez urmeaza sa adopte miercuri proiectul de buget pentru 2015, care renunta la obiectivul reducerii deficitului bugetar la 3% din PIB, ignorand astfel reglementarile europene.

Executivul de la Paris este criticat la nivel european in legatura cu ritmul aplicarii reformelor structurale care ar trebui sa echilibreze finantele si sa revigoreze economia.

Politicieni, oameni de afaceri si analisti dau ca exemple pozitive Spania si Portugalia si comenteaza cu severitate situatia din Franta si Italia, care intarzie aplicarea de masuri ferme si tin astfel in loc intreaga zona euro.

Germania si-a redus in 2013 datoria publica, datorita cresterii economice si a masurilor bugetare, dar si a evolutiei demografice care limiteaza unele cheltuieli.

Analistii Commerzbank au estimat recent ca, in primii doi ani de mandat ai presedintiei Hollande, Franta nu a realizat niciun progres si ca, impreuna cu Italia, continua sa impiedice redresarea zonei euro.

Intrebat in legatura cu reformele, ministrul francez de Finante, Michel Sapin, a mentionat intentia de reformare a sectorului profesiunilor liberale (notari, avocati, farmacisti) si de reducere a costurilor din piata muncii. Alte reforme aflate in curs sunt reducerea numarului regiunilor si o reforma a pensiilor.

In proiectul de buget pe 2015, Franta va impune economii de 21 de miliarde de euro, aparatului de stat, securitatii sociale si autoritatilor locale.