"Cred ca am ajuns la un acord important. Am convenit asupra unui armistitiu incepand cu 15 februarie, la ora 00.00", a declarat Putin, in urma negocierilor maraton de la Minsk, intre liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei si Frantei. 

O decizie de compromis a fost luata cu privire la o zona demilitarizata pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj in cadrul negocierilor. Putin a precizat ca fortele ucrainene isi vor retrage armamentul greu dincolo de linia de front. Separatistii se vor retrage de asemenea dincolo de linia frontului, asa cum a fost ea stabilita in septembrie, cand a fost incheiat armistitiul anterior. 

Acordul reia punctele armistitiului de anul trecut, inclusiv reforma politica in Ucraina pentru a asigura un statut special pentru regiunile separatiste si reglementarea situatiei de la frontiere, a adaugat presedintele rus. 

Problemele umanitare si economice sunt de asemenea mentionate in acordul incheiat la Minsk.

Presedintii ucrainean Petro Porosenko si rus Vladimir Putin au facut un "progres urias" in negocierile cu privire la criza din Ucraina care se desfasoara la Minsk, ajungand la un acord asupra a 80% - zece puncte - din documentul final, a declarat anterior o sursa pentru agentia rusa de stat RIA Novosti.

"Asupra documentului final s-a ajuns la un acord in proportie de 80%. Acest document are peste zece puncte. Dupa ce va fi semnat de catre «Cei patru de la Normandia» va fi trimis sa fie semnat de catre Grupul de contact. S-a inregistrat un progres urias", a declarat sursa citata.

Ucraina, Rusia, Franta si Germania s-au asezat miercuri in jurul mesei negocierilor la Minsk, in speranta obtinerii unui acord de pace in Ucraina, insa demersul nu este unul lipsit de provocari, a comentat Liberation, potrivit Mediafax.

Obiectivul summitului care ii reuneste pe presedintii francez Francois Hollande, rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Porosenko si pe cancelarul german Angela Merkel este acela de a schita un acord privind Ucraina si de a pune capat conflictului soldat deja cu 5.300 de morti in Ucraina. 

Presedintele ucrainean, Petro Porosenko, a declarat joi ca Rusia a pus "conditii inacceptabile" in cursul negocierilor de la Minsk privind solutionarea conflictului din estul Ucrainei, relateaza BBC News Online. 

Porosenko a facut aceasta declaratie in timpul unei pauze de la negocierile care dureaza de aproximativ 14 ore.

Dupa negocieri care au inceput miercuri seara si au durat toata noaptea, presedintele ucrainean a precizat ca "deocamdata nu sunt vesti bune". Rusia a pus "conditii pe care le consider inacceptabile", a adaugat el, refuzand sa ofere mai multe detalii.

Porosenko a apreciat insa ca "inca mai sunt sperante", in conditiile in care discutiile continua.  O sursa citata de agentia Tass a declarat ca Merkel si Hollande au discutat singuri cu Putin, in lipsa lui Porosenko, inainte de a reveni in sala de conferinte unde se desfasoara negocierile.

Cele 13 prevederi ale acordului de la Minsk

1. Incetarea focului in estul Ucrainei va intra in vigoare duminica, 15 februarie, la ora 00.00 (ora Kievului).

2. Retragerea armamentului greu. Partile au convenit asupra unei zone demilitarizate, de-a lungul liniei de front care era in vigoare in septembrie. OSCE va monitoriza aceasta zona care va avea o intindere cuprinsa intre 50 si 150 de kilometri, in functie de raza de actiune a armelor. Retragerea se va incheia la 1 martie.

3. OSCE isi va folosi dronele si observatorii pe teren, precum si imagini din satelit si date radar pentru a se asigura ca ambele parti respecta acordul.

4. Kievul si rebelii vor negocia termenii viitoarelor alegeri locale in zonele rebele, ceea ce ii va readuce in cadrul legal al Ucrainei. Kievul va adopta o legislatie privind autoguvernarea care sa fie acceptabila pentru republicile autoproclamate.

5. Kievul va declara amnistie generala pentru rebeli.

6. Un schimb de prizonieri trebuie sa aiba loc la cinci zile de la retragerea completa, respectiv in 19 zile daca retragerea armamentului se va face in perioada maxima prevazuta de acord.

7. Convoaiele cu ajutor umanitar vor primi acces neingradit in zonele afectate de razboi. Va fi pus in functiune un mecanism international de monitorizare.

8. Kievul va relua legaturile economice, platile sociale si serviciile bancare in zonele separatiste, intrerupte anterior ca raspuns la alegerile organizate in republicile autoproclamate. Aceasta prevedere este subiectul unor negocieri ulterioare.

9. Dupa organizarea alegerilor locale in regiunile Donetk si Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra granitelor lor cu Rusia. Tranzitia ar putea dura, perioada necesara unei reforme constitutionale cuprinzatoare in Ucraina.

10. Toate trupele straine, armamentul greu si mercenarii vor fi retrasi din Ucraina. Gruparile armate ilegale vor fi dezarmate, dar autoritatile locale din Donetk si Lugansk vor putea avea unitati de militie legale.

11. Kievul va implementa o reforma constitutionala cuprinzatoare pana la sfarsitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean si va oferi privilegii regiunilor Donetk si Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare in privinta limbii, libertatea de a numi procurori si judecatori si stabilirea unor relatii economice cu Rusia.

12. Observatorii OSCE la alegeri vor verifica daca alegerile locale din republicile autoproclamate corespund standardelor internationale. Procedura exacta pentru alegeri este subiectul unor negocieri ulterioare.

13. Discutiile in cadrul "grupului de contact" (format din liderii autoproclamatelor republici Donetk si Lugansk, un reprezentant al OSCE, fostul presedinte ucrainean Leonid Kucima si ambasadorul rus in Ucraina) se vor intensifica in diverse moduri.

Zeci de tancuri rusesti, vehicule blindate si lansatoare au intrat joi in Ucraina, in pofida acordului de pace

Oficiali militari ucraineni au anuntat joi ca 50 de tancuri rusesti, precum si vehicule blindate si lansatoare de rachete au patruns in Ucraina in cursul zilei, in pofida negocierilor desfasurate la Minsk in vederea solutionarii conflictului ucrainean, relateaza BBC News Online.

Potrivit oficialilor militari ucraineni citati de BBC, 50 de tancuri rusesti, precum si vehicule blindate si lansatoare de rachete au patruns in Ucraina in cursul zilei de joi, chiar in timp ce se desfasurau negocierile de la Minsk intre liderii Rusiei, Ucrainei, Frantei si Germaniei.

Corespondentul BBC in regiunea separatista Donetk a relatat de asemenea ca a auzit explozii in zona dupa incheierea acordului de incetare a focului de la Minsk.

O decizie de compromis a fost luata cu privire la o zona demilitarizata pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj in cadrul negocierilor. Putin a precizat ca fortele ucrainene isi vor retrage armamentul greu dincolo de linia de front. Separatistii se vor retrage de asemenea dincolo de linia frontului, asa cum a fost ea stabilita in septembrie, cand a fost incheiat armistitiul anterior.

Zona de securitate care separa partile aflate in conflict trebuie sa fie de cel putin 50 de kilometri latime pentru artilerie, de 70 de kilometri pentru lansatoarele de rachete si de 100 de kilometri pentru armamentul greu cu raza de actiune lunga, precum rachetele balistice Tocika-U, precizeaza documentul.

Retragerea armelor trebuie sa inceapa duminica si sa se incheie in decurs de maxim 14 zile. OSCE se ocupa de implementarea armistitiului pe teren si isi va folosi dronele si observatorii pentru a verifica respectarea acordului.

Documentul prevede si o retragere a "trupelor straine, a armamentului greu si mercenarilor" din Ucraina, sub monitorizarea OSCE. "Gruparile armate ilegale" vor fi dezarmate.

PRINCIPALELE PROVOCARI ALE NEGOCIERILOR

Ce s-a negociat

"Este una dintre ultimele sanse. Daca nu vom ajunge la un acord de pace durabil, cunoastem scenariul: acesta are un nume si anume razboi", a afirmat sambata Francois Hollande, o declaratie dramatica menita sa sensibilizeze opinia publica, chiar sa o pregateasca pentru compromisurile inevitabile ale oricarui acord. 

Negociatorii au elaborat un "document" comun de lucru, dar "exista inca destule probleme care trebuie rezolvate", recunoaste o sursa diplomatica franceza, iar discutiile se anunta aprige. Dar in astfel de situatii, importante sunt detaliile, de unde discretia partilor in privinta discutiilor concrete. 

Cadrul general este in schimb clar, reluand in mare acordurile de la Minsk semnate in septembrie de fostul presedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus la Kiev si liderii autoproclamatelor republici din Donetk si Lugansk. Acestea prevad in special o incetare imediata a focului, instaurarea unei zone demilitarizate si retragerea armamentului greu, retragerea "fortelor straine" - mai exact a militarilor rusi -, controlul frontierei ruso-ucrainene si un statut pentru zonele controlate de separatisti, totul cu mentinerea integritatii teritoriale a Ucrainei. 

Noul plan se vrea mai precis si mai constrangator. Acesta urmareste cu precadere sa il implice pe Vladimir Putin in implementarea sa, un risc avand in vedere ca propunerile trimise de Kremlin la inceputul saptamanii trecute aveau in vedere recunoasterea noilor cuceriri ale rebelilor, respectiv 500 de kilometri patrati din septembrie. 

Punctele de dezacord

Incetarea focului este punctul cel mai urgent al acestui acord, dar si cel asupra caruia, in teorie, toata lumea este de acord. Punerea sa in aplicare este totusi complicata.  In fata evidentei interventiei Rusiei, care trimite personal si echipament militar din ce in ce mai sofisticat pentru a ajuta separatistii, problema controlului frontierei intre zonele separatiste si Rusia, lunga de 400 de kilometri, este cruciala. Misiunea celor 500 de observatori ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa nu mai are acces aici de luni de zile. Moscova refuza sa vorbeasca despre acest lucru, afirmand ca Kievul trebuie sa negocieze acest punct direct cu rebelii.

"Logica lui Putin consta in a constrange Kievul sa negocieze cu rebelii pentru a arata ca este vorba despre un razboi civil", explica o sursa guvernamentala ucraineana.

O alta problema dificila este trasarea liniei de front. Guvernul ucrainean nu o recunoaste decat pe cea care era in vigoare in timpul acordurilor de la Minsk, in septembrie. Separatistii nu vor sa renunte la cuceririle lor teritoriale. 

Statutul zonelor separatiste

Acesta este unul dintre cele mai sensibile puncte. Acordurile de la Minsk promoveaza un "dialog national cuprinzator" si o descentralizare reala a puterii. Autoritatile reformiste de la Kiev au promulgat o lege care instaureaza un "statut special" foarte generos pentru acestea. Separatistii au respins ins- aceste propuneri, organizand propriile alegeri legislative si prezidentiale la 2 noiembrie, inainte de a cere alipirea lor la Rusia.

Kremlinul a refuzat, contrar a ceea ce a facut in primavara cu Crimeea anexata. Moscova continua sa ceara federalizarea Ucrainei, cu o autonomie extinsa pentru zonele controlate de rebeli si alegerea unor guvernatori regionali (in prezent numiti de Kiev) pentru a legitima "presedintii" republicilor autoproclamate la Donetk si Lugansk. 

Acest lucru este inacceptabil pentru Kiev, care denunta in acest proiect intentia Moscovei de a transforma tara intr-un vasal, pastrand controlul direct sau indirect asupra unei parti a teritoriului sau. Aceste regiuni din est aflate sub controlul separatistilor ar fi un alt conflict inghetat ca in Georgia sau Republica Moldova. 

De ce sunt sceptici americanii

Administratia Obama afirma sus si tare ca sustine initiativa franco-germana, dar nu crede cu adevarat in ea, temandu-se ca acordul nu va fi respectat de Moscova. "De prea multe ori, presedintele Putin a promis pacea, dar de fiecare data au fost mai multe trupe si mai multe tancuri in Ucraina", a declarat vicepresedintele american, Joe Biden.  Logica Kremlinului este cea a raportului de forta. De luni intregi si mai ales in ultimele saptamani, Rusia si-a multiplicat provocarile calculate, prin zboruri militare la limita spatiului aerian al tarilor membre NATO pentru a le pune sub presiune. 

Luptele din estul Ucrainei s-au intensificat in ultimele zile

Localitatea Vuhlehirsk - in prezent devastata, dar care avea in trecut aproximativ 9.000 de locuitori - a fost cucerita de catre insurgentii prorusi.

In zona au fost observate camioane marcate cu inscriptia "ajutor umanitar din Federatia rusa", dar potrivit unor surse citate de post, acestea ar transporta combustibil si pareau sa se indrepte catre fieful separatist de la Donetk.

Confruntarile armate s-au intensificat, de asemenea, in localitati care se afla departe de linia frontului.

Bombardamente au determinat sute de locuitori sa fuga. Multi s-au retras la Slaviansk, in speranta de a gasi hrana si un adapost pana cand vor decide ce sa faca mai departe.

"Au fost bombardamente. Am plecat pentru ca era imposibil sa traim acolo cu copii. Una dintre case a fost distrusa deja. Iar acum nu mai avem nici apartamentul pe care-l inchiriam inainte. S-a dus. Acum totul este in flacari, arde. Si nu vad sa avem unde sa ne ducem", a declarat o locuitoare din Debalteve.

Aproape un milion de persoane au fost deplasate din cauza violentelor din Ucraina.

Obama l-a avertizat pe Putin la telefon, inainte de negocierile de la Minsk

Presedintele american Barack Obama l-a indemnat marti seara pe omologul sau rus Vladimir Putin, intr-o convorbire telefonica, sa accepte planul de pace pentru Ucraina pe care liderii europeni il vor prezenta miercuri la Minsk, in Belarus, relateaza CNN.

Obama a subliniat "importanta de a profita de oportunitatea reprezentata de negocierile dintre Rusia, Franta, Germania si Ucraina in vederea ajungerii la o solutionare pe cale pasnica" a violentelor din estul Ucrainei, potrivit Casei Albe.

Presedintele american a declarat luni ca nu a decis inca daca sa trimita sau nu armament si echipament fortelor ucrainene, insistnd ca doreste solutionarea pe cale diplomatica a crizei. El a apreciat, intr-o conferinta de presa sustinuta impreuna cu cancelarul german Angela Merkel, ca sansele unei soluti militare in Ucraina sunt "slabe".

"Daca Rusia isi continua actiunea agresiva in Ucraina, inclusiv prin trimiterea de trupe, armament si finantarea separatistilor, costurile pentru Rusia vor creste", l-a avertizat Obama lui Putin, potrivit Casei Albe.

Uniunea Europeana si Washingtonul au decis sa nu trimita un ajutor "letal" Ucrainei, in pofida unor indemnuri ale unor congresmeni din ambele tabere si ale unor fosti oficiali din cadrul administratiei americane de a trimite armament fortelor guvernamentale asediate de rebeli prorusi in estul Ucrainei.

Merkel si presedintele francez Francois Hollande s-au intalnit cu Putin la Moscova, la sfarsitul saptamanii, intr-o incercare de a ajunge la un acrod de pace, dar fara rezultat.

Principalele date ale conflictului din estul Ucrainei

Conflictul separatist din estul Ucrainei a inceput de la o disputa privind un acord comercial, dar a devenit unul dintre cele mai violente din Europa dupa razboaiele din fosta Iugoslavie, de la inceputul anilor '90, relateaza CNN, care prezinta principalele evenimente.

21 noiembrie 2013: Dupa ce a insistat timp de un an ca va semna un acord politic si comercial cu Uniunea Europeana, presedintele ucrainean Viktor Ianukovici a suspendat negocierile pe fondul opozitiei Rusiei, care nu vrea ca Ucraina sa se apropie de UE. Zeci de mii de protestatari au iesit in strada zilele urmatoare, subliniind diviziunile profunde intre vestul proeuropean al Ucrainei si estul prorus, fieful lui Ianukovici.

20 februarie 2014: Violentele care durau de cateva saptamani au luat amploare in momentul declansarii unui schimb de focuri intre protestatari si politie, in Piata Independentei din Kiev, soldat cu 100 de morti. Protestatarii au afirmat ca lunetisti ai armatei au deschis focul impotriva lor, insa Guvernul lui Ianukovici a acuzat liderii opozitiei ca au provocat violentele.

22 februarie 2014: Ianukovici a fugit din Kiev dupa ce gardienii sai au parasit complexul prezidential. Mii de persoane au luat cu asalt cladirea de lux lasata in urma de presedinte. Fostul premier si adversar al lui Ianukovici, Iulia Timosenko, a fost eliberata din inchisoare si s-a adresat protestatarilor in Piata Independentei. Ea fusese incarcerata in 2011 pentru "abuz in functie", in urma unui proces considerat de multi ca avand motivatii politice.

1 martie 2014: Parlamentul rus a aprobat cererea presedintelui Vladimir Putin de a trimite forte militare in Crimeea, o regiune autonoma prorusa din sudul Ucrainei. Mii de militari vorbitori de limba rusa, cu uniforme fara insemne oficiale, au patruns in peninsula. Doua saptamani mai tarziu Rusia a finalizat anexarea Crimeei printr-un referendum denuntat ca ilegitim de Ucraina si restul lumii.

15 aprilie 2014: Guvernul de la Kiev a lansat prima actiune militara formala impotriva rebelilor prorusi care au ocupat cladiri guvernamentale in orase din estul Ucrainei. Putin a avertizat ca Ucraina este "in pragul razboiului civil". La mai putin de o luna, separatistii din regiunile estice Donetk si Lugansk au proclamat independenta in urma unor referendumuri nerecunoscute.

25 mai 2014: "Regele Ciocolatei" Petro Porosenko, un magnat de la o companie de dulciuri si unul dintre cei mai bogati oameni din tara, a revendicat victoria in alegerile prezidentiale din Ucraina. Separatistii prorusi au fost acuzati ca au impiedicat alegatorii sa voteze in estul tarii.

27 iunie 2014: Porosenko a semnat Acordul de Asociere cu UE si a avertizat Rusia ca determinarea Ucrainei de a se apropia de UE nu poate fi negata.

17 iulie 2014: 298 de persoane au fost ucise cand un avion al companiai Malaysia Airlines a fost doborat de o racheta sol-aer in regiunea separatista din estul Ucrainei. Observatorii internationali au fost initial impiedicati sa mearga in zona prabusirii de persoane inarmate si a durat mai multe zile pana rebelii au permis anchetatorilor sa examineze cadavrele.

20 septembrie 2014: Ucraina si separatistii prorusi au semnat un acord de incetare a focului incluzand o zona demilitarizata care cerea tuturor partilor sa-si retraga armamentul greu dincolo de linia frontului. Intre timp, un convoi de camioane rusesti cu ajutoare umanitare a trecut granita ucraineana fara permisiunea Guvernului.

12 noiembrie 2014: Un comandant al NATO a afirmat ca tancuri rusesti, armament si trupe au trecut granita in Ucraina, intr-o aparenta incalcare a armistitiului din septembrie, insa Moscova a negat acuzatiile.

22 ianuarie 2015: Aeroportul international din Donetk, care fusese reconstruit inaintea Campionatului european de fotbal din 2012, a fost cucerit de rebeli dupa luni de lupte cu fortele ucrainene. Cateva zile mai tarziu, presedintele Porosenko a anuntat ca va cere Curtii Penale Internationale de la Haga sa investigheze posibile "crime impotriva umanitatii" comise in timpul conflictului.

6 februarie 2015: Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande au discutat o noua propunere de pace cu Vladimir Putin, in timp ce Statele Unite luau in considerare posibilitatea de a furniza armament Ucrainei. Liderii europeni s-au opus inarmarii fortelor ucrainene de teama ca ar putea intensifica luptele, care s-au soldat cu peste 5.000 de morti de la inceputul conflictului.

12 februarie 2015: Putin a anuntat ca un acord a fost incheiat la Minsk, in urma unor negocieri maraton intre liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei si Frantei, pentru incetarea ostilitatilor in Ucraina incepand din 15 februarie. Acordul prevede o zona demilitarizata, retragerea armamentului dincolo de linia de front, precum si o retragere a "trupelor straine, a armamentului greu si mercenarilor" din Ucraina, sub monitorizarea OSCE.