Serviciul de insolventa irlandez a stabilit, marti, o limita a cheltuielilor pe care datornicii care doresc sa isi renegocieze contractele cu creditorii trebuie sa o respecte. Masura a fost luata pentru a controla criza prin care trece tara, subliniind in acelasi timp impactul pe care situatia o are asupra populatiei.

O persoana nu va avea voie sa cheltuiasca mai mult de 247 euro pe mancare, 57 euro pe energie termica si 125 de euro pentru activitati de “integrare in viata sociala”, o categorie care include bilete la evenimente sportive sau la cinema.

Un standard rezonabil de viata nu inseamna ca o persoana trebuie sa traiasca in lux, dar nici ca oamenii ar trebui pedepsiti sa traiasca la limita existentei”, spune Lorcan O’Connor, directorul Serviciului de insolventa.

Decizia marcheaza prima incercare a Irlandei de a cuantifica un standard de viata considerat acceptabil, pentru cei care isi declara falimentul si vor sa ajunga la o intelegere cu creditorii. Bancile vor incepe sa foloseasca acest sistem odata cu recalcularea a mii de imprumuturi, care va avea loc in urmatoarele luni. Somajul in crestere si salariile reduse, cauzate de criza economica ce dureaza de mai bine de cinci ani, au facut ca aproape unul din patru irlandezi sa intampine probleme cu achitarea creditului ipotecar.

Spre deosebire de alte tari din Uniunea Europeana, Irlanda a inclus problemele creditelor ipotecare in regimul de insolventa, pentru a face bancile sa negocieze imprumutiri pe termen lung cu debitorii. Legea insolventei din Anglia, care este mai putin prohibitiva decat cea din Irlanda, considera rezonabile cheltuielile cu vacantele sau abonamentele de telefonie mobila, in timp ce in categoria cheltuielilor “nerezonabile” intra abonamentele la sala de sport, jocurile de noroc, tigarile si alcoolul. In plus, debitorii englezi nu au trasate limite lunare pentru cheltuieli.

Alan Shatter, ministrul de justitie al Irlandei, a avertizat bancile ca ar putea inregistra pierderi si mai mari daca refuza sa-si negocieze intelegerile cu datornicii, care ar fi astfel fortati sa declare faliment. Luna trecuta, guvernul de la Dublin a cerut institutiilor bancare sa vina cu solutii pe termen lung pentru cei care nu isi mai pot plati creditele ipotecare.