Tara s-ar putea astfel intoarce la lira scotiana, dupa ce aceasta disparuse din peisajul monetar de mai bine de trei secole, noteaza Bloomberg.

In acest moment totul este insa la nivel de speculatii. Partidul National Scotian (SNP), care este pro-independenta, si-ar dori o revenire a lirei scotiene, dar, cel mai important, majoritatea alegatorilor nu s-au hotarat deocamdata cum vor vota la referendum.

Acestia vor fi insa ajutati in decizia lor saptamana aceasta, dupa ce SNP, care conduce guvernul national descentralizat, isi va face publica viziunea despre cum ar trebui sa fie condusa o Scotie independenta. Multe detalii vor lipsi insa, pentru ca majoritatea termenilor separarii nu vor putea fi negociati decat in momentul in care Scotia decide efectiv ca vrea sa se delimiteze de Marea Britanie. Dar ce se cunoaste clar este ca o Scotie independenta nu ar trebui sa isi pastreze lira britanica.

Problema monetara, desi importanta, nu este singurul motiv de disputa. De exemplu, in cazul independentei, Scotia va trebui sa negocieze cu Marea Britanie ce cota din datoria publica va mosteni. Daca aceasta cota va fi calculata dupa proportia populatiei, statul se va trezi peste noapte cu o datorie de 85% din PIB. Asta in conditiile in care perspectivele fiscale pe termen lung ale tarii nu sunt oricum tocmai stralucite.

In plus, Scotia se confrunta cu presiuni demografice mai mari decat Marea Britanie si cu o scadere a veniturilor din petrolul provenit din Marea Nordului, o componenta importanta pentru bugetul de stat. Reducerea datoriei la 40% din PIB pentru urmatorii 50 de ani, potrivit unei estimari, ar presupune o scadere anuala din rata de imprumut cu peste 4 procente din PIB, incepand din 2020, ceea ce reprezinta o suma importanta.

Si aici intra in scena importanta monedei. Aceste estimari merg pe principiul ca Scotia s-ar putea imprumuta la aceeasi rata ca Marea Britanie. In realitate, totul depinde daca noua Scotie va pastra lira, va trece la euro sau isi va emite propria moneda.

Scotia ar risca o criza bancara similara celei din Cipru, daca ar deveni o tara independenta, intrucat ar avea un sector bancar "extrem de mare" raportat la dimensiunea economiei, arata un raport al guvernului britanic, citat de CNBC.

"O Scotie independenta ar avea un sector bancar exceptional de mare, raportat la economia tarii, cu active reprezentand peste 1250% din PIB, situatie care ar face noul stat mai vulnerabil la socuri si volatilitate financiara", potrivit unui raport publicat luni de Trezoreria britanica.

Expunerea financiara a Scotiei ar fi mult mai mare decat cea a Islandei sau a Ciprului, tari care in ultimii ani au avut de infruntat prabusirea sectoarelor bancare nationale.

"Pe ansamblu, experienta crizelor financiare arata ca tarile cu sectoare bancare mari fata de PIB sunt semnificativ mai vulnerabile", arata raportul Trezoreriei.

Scotienii vor vota pe 18 septembrie 2014 daca doresc sa mai fie legati de Marea Britanie sau vor sa se desprinda ca stat independent. Scrutinul va avea loc la doar cateva luni dupa ce Scotia va sarbatori 700 de ani de la victoria militara de la Bannockburn, impotriva Angliei.

De cealalta parte, premierul britanic David Cameron a declarat ca va milita pentru mentinerea uniunii teritoriului Marii Britanii, punand accentul pe nesiguranta viitorului Scotiei, care s-ar prabusi fara ajutorul puterii economice a Regatului.