Premierul scotian Alex Salmond, un sustinator al taberei secesioniste, afirma ca o Scotie independenta va aplica propriile politici economice si financiare, fundamentele prosperitatii.

Pe de alta parte, liderii partidelor britanice Conservator, Laburist si Liberal-democrat promit acordarea mai multor parghii Edinburghului daca ramane in Marea Britanie, insa avertizeaza ca economia scotiana se va confrunta cu dificultati uriase in cazul in care se va decupla de Londra.

Produsul Intern Brut (PIB) al unei Scotii independente ar situa noua tara aproape la nivelul Finlandei, Greciei sau Irlandei si nu i-ar permite sa se descurce. Legaturile sunt totusi puternice cu restul Marii Britanii, iar intreruperea lor ar zgudui, fara indoiala, "pasagerii" la "decolare".

"Ar putea sa fie necesara o lunga perioada de negocieri intre Westminter si Holyrood (Parlamentul scotian) asupra unor subiecte importante, ca impartirea datoriei publice, reglementarea bancilor scotiene si problema monetara", rezuma Jack Allen de la Institutul de Cercetare Capital Economics.

Cu atat mai mult cu cat, in cazul unei victorii a taberei "da" pe 18 septembrie, Scotia va accede efectiv la independenta abia pe 24 martie 2016.

Problema monetara. Britanicii nu vor sa imparta lira cu scotienii

Dar batalia pe moneda nu a asteptat scrutinul ca sa inceapa. Salmond si formatiunea sa, Partidul National Scotian (SNP), propun o uniune monetara intre Scotia si ceea ce va ramane din Regatul Unit (Anglia, Tara Galilor si Irlanda de Nord), sub supervizarea Bancii Angliei (BoE) - un model compatibil cu cel al Bancii Centrale Europene (BCE) in zona euro.

Insa aceasta perspectiva este indepartata in mod categoric atat de catre cele trei partide de la Westminter, cat si de catre seful campaniei "Better Together", care se pronunta pentru mentinerea Scotiei in Marea Britanie, Alistair Darling, un fost cancelar laburist al Esicherului. Aceasta problema tehnica a constituit apogeul primei dezbateri televizate dintre Salmond si Darling, care a relevat lipsa unui "plan B" monetar in randul taberei care sustine independenta.

Majoritatea britanicilor se opune, insa, folosirii lirei sterline in Scotia, daca aceasta va deveni independenta in urma referendumului din septembrie, potrivit unui sondaj de opinie dat publicitatii miercuri la Londra, relateaza AFP, citata de Mediafax.

Dintre cele aproximativ 3.600 de persoane intervievate in cadrul sondajului Future of England, 53% considera ca Scotia ar trebui sa renunte la lira sterlina in cazul separarii de Marea Britanie.

In schimb, doar 23% dintre participantii la sondaj au spus ca Scotia ar trebui sa foloseasca in continuare lira sterlina, in timp ce 15% nu s-au pronuntat pro sau contra, iar 9% au raspuns ca nu au o opinie in legatura cu aceasta problema.

Datoria publica si petrolul

Dincolo de aceasta problema, miza este repartizarea datoriei statului britanic. Trezoreria de la Londra s-a angajat sa garanteze toate imprumuturile Coroanei si sa obtina de la Scotia independenta rambursarea cotei sale parte la un orizont de timp care urmeaza sa fie definit. Insa, in absenta unei uniuni monetare, nationalistii scotieni ameninta ca nu vor plati, cu atat mai mult cu cat "vaca buna de muls" pe care o reprezinta petrolul ar putea sa fie mai putin generoasa.

"Aproximativ 85% din petrolul si gazele din Marea de Nord se afla pe teritoriul scotian. Productia de hidrocarburi va reprezenta aproximativ 15% din economia Scotiei independente" si principalul sau sector de activitate, alaturi de cel financiar, apreciaza Nick Bate, un economist de la Bank of America Merrill Lynch.

Edinburghul a elaborat mai multe scenarii cu privire la incasarile fiscale de pe urma petrolului, dintre care cel mai optimist preconizeaza 38,7 miliarde de lire sterline (48 de miliarde de euo) in urmatorii cinci ani bugetari. Agentia insarcinata cu prezentarea de previziuni oficiale britanice si-a revizuit in scadere previziunile pentru aceeasi perioada, la 17,6 miliarde de lire (22 de miliarde de euro).

Scotia independenta vrea in UE, Londra vrea afara

Studiile "infloresc" in aceasta perioad preelectorala. Trezoreria britanica a afirmat miercuri ca un loc de munca din zece din Scotia este legat in mod direct de schimburile cu restul Marii Britanii. Acesti salariati s-ar afla "in pericol", in cazul independentei, a avertizat liderul liberal-democratilor din Scotia.

Insa, in opinia Guvernului regional de la Edinburgh, "principala amenintare la adresa economiei scotiene o reprezinta referendumul cu privire la ramanerea Marii Britanii in Uniunea Europeana (UE), ceea ce ar putea sa determine iesirea Scotiei de pe o piata unica de peste o jumatate de miliard de persoane".

Premierul David Cameron a promis, sub presiunea euroscepticilor, un asemenea referendum la orizontul lui 2017, in cazul in care va fi reales in scrutinul legislativ prevazut in mai 2015. Salmond, in schimb, doreste ca Scotia sa adere la UE in cazul in care va deveni independenta, insa cererea va antrena declansarea unui proces greoi de aprobare la Bruxelles, cu un rezultat incert.