Strazile inguste din Santander sunt dotate cu panouri electronice care indruma soferii catre cel mai apropiat loc de parcare, reducand astfel aglomerarea din trafic. Tomberoanele stradale au si ele senzori atasati, care indica momentul in care acestea trebuie golite, iar senzorii ingropati in parcuri masoara gradul de umezeala din sol, pentru a preveni folosirea excesiva a sistemului de irigare.  

Potrivit primarului Inigo de la Serna, programul, cunoscut sub numele de SmartSantander, va reduce facturile la intretinere ale orasului cu 20% numai in acest an. “Inovatia inteligenta ne imbunatateste economia si calitatea vietii. A schimbat felul in care muncim”, spune primarul.   

Echipa proiectului inteligent numara 20 de oameni si este condusa de profesorul in inginerie Luis Munoz, de la Universitatea din Cantabria. Academicianul le-a cerut locuitorilor sa participe la efortul colectiv, prin colectarea si interpretarea datelor. Oricine din oras poate descarca o aplicatie pe mobil, prin care se poate plange de neajunsurile locale si va primi un raspuns de la oficiali. O aplicatie urmareste disponibilitatea autobuzelor si taxiurilor in timp real, in timp ce alta ii informeaza pe cumparatori de preturile produselor si le permite sa plaseze comenzi printr-o simpla trecere a smartphone-ului prin fata unei vitrine de magazin. “Acesta este viitorul, iar noi il traim deja”, spune Angel Benite, patronul unui magazin local de incaltaminte.  

In prezent, mii de centre urbane experimenteaza tehnologia folosita in Santander. Potrivit lui Sylvie Spalmacin-Roma, vicepresedintele IBM, care supravegheaza programul in Europa, multe municipalitati dispun deja de senzori ce monitorizeaza situatia din trafic sau poluarea aerului. Diferenta consta in faptul ca cele mai multe dintre ele nu dispun de capacitatea pentru a analiza in timp rapid datele, ca sa actioneze in consecinta.   

Santander a investit 8,6 milioane de euro in reteaua tehnologizata, cea mai mare parte din bani provenind dintr-un grant european. Primarul de la Serna sustine ca reteaua este una auto-sustenibila, companiile de utilitati din oras fiind cele care vor suporta cea mai mare parte din cheltuieli, in cazul unei extinderi.   

Potrivit profesorului Munoz, exista deja companii mari dornice sa foloseasca acest sistem, pentru a-si testa produsele. Printre colaboratorii internationali se numara IBM, NEC, Ericsson si Alcatel-Lucent.