Intr-un top al celor mai mari salarii medii, conduc detasat bucurestenii, care au avut, anul trecut, un castig mediu net de 1.831 de lei.

Locuitorii Capitalei sunt urmati de ilfoveni, al caror salariu mediu net a fost in  2008 de aproape 1.700 de lei.

Pe locul al treilea in topul salariilor, desi la mare distanta de bucuresteni, se plaseaza locuitorii din regiunea Sud-Vest-Oltenia, care au castigat anul trecut un salariu mediu net de peste 1.300 de lei.

Dintre acestia, joburile cele mai banoase le-au avut gorjenii, care au castigat, in medie, aproape 1.500 de lei lunar, in timp ce valcenii au avut cele mai mici salarii din regiune, castigul mediu net fiind de 1.176 de lei.

In regiunea Sud-Muntenia, castigul mediu net in 2009 a fost putin sub 1.300 de lei, prahovenii conducand in regiune, cu un salariu mediu de 1.403 lei. Perdantii regiunii au fost locuitorii din Calarasi, unde salariile s-au incadrat in jurul valorii de 1.120 de lei.

In Centrul tarii, salariul mediu a fost de 1.223 de lei, fruntasii regiunii fiind brasovenii, cu castiguri de 1.323 de lei, in timp ce salariul mediu net in Nord-Est a fost putin peste 1.200 de lei.

Romanii care au slujbele cel mai prost platite se regasesc in regiunea de Nord-Vest, unde salariul mediu net a fost anul trecut de 1.161 de lei. Si daca la Cluj, angajatii au fost remunerati cu un salariu mediu de aproape 1.400 de lei, bihorenii, maramuresenii si satmarenii trag media salariala in jos, acestia avand, anul trecut, castiguri medii de 1.025, 1.046 si, respectiv, 1.064 de lei.

La nivel national, castigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei nationale a fost de 1.361 de lei, in crestere cu 52 de lei (4%), comparativ cu anul precedent. Castigul salarial mediu brut lunar, realizat in anul 2009, a fost de 1.845 lei, cu 84 de lei mai mare decat cel din anul 2008. 

Cele mai mari castiguri salariale medii nete s-au realizat in intermedieri financiare si asigurari, in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat, in informatii si comunicatii si in industria extractiva.

Analiza completa INS poate fi consultata aici