Conferinta ministeriala de la Bucuresti va stabili prioritatile pentru faza urmatoare a procesului de la Bologna (2012-2015) pentru tarile din Spatiul european al invatamantului superior (SEIS), potrivit Mediafax.

Ministrii vor adopta Strategia de mobilitate Bologna care prevede ca, pana in 2020, 20% dintre absolventii de invatamant superior din Europa isi vor face o parte a studiilor in strainatate, in conformitate cu cadrul de referinta european pentru mobilitatea invatamantului superior, adoptat in noiembrie 2011.

Conferinta de la Bucuresti este organizata impreuna cu Forumul politic Bologna, care reuneste tari din afara SEIS. Ministrul Educatiei, Catalin Baba, declara recent ca aproximativ 500 de participanti vor participa la Conferinta Bologna de la Bucuresti, cel mai mare eveniment educational mondial, similarul summit-ului NATO din politica, pentru organizarea caruia au fost alocati peste 256.000 de euro.

Potrivit agendei reuniunii, in deschiderea Conferintei Bologna vor vorbi presedintele Traian Basescu, ministrul Educatiei, Catalin Baba, si comisarul european pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret, Androulla Vassiliou.

Romania a semnat Declaratia de la Bologna si este membru fondator inca din 1999. La sfarsitul conferintei de la Bucuresti, Secretariatul Bologna va fi predat Armeniei.

Mai multa mobilitate pentru studenti

Conferinta Bologna stabileste trei obiective comune de politici: sanse egale la un invatamant de calitate, cresterea angajabilitatii absolventilor si cresterea nivelului mobilitatii studentilor, ca mijloc pentru un invatamant mai bun.

Comisarul european pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret, Androulla Vassiliou, le-a transmis statelor membre ca, pentru a raspunde crizei si somajului in continua crestere in randul tinerilor, trebuie sa isi modernizeze urgent sistemele de invatamant superior si sa elimine obstacolele din calea unui Spatiu european al invatamantului superior (SEIS) pe deplin functional.

Intr-un discurs sustinut inaintea reuniunii bianuale a ministrilor invatamantului superior de la Bucuresti, in cadrul procesului de la Bologna, comisarul Vassiliou a subliniat ca este esential sa se treaca la actiune pentru a contribui la crearea de locuri de munca si crestere economica in Europa.

"Spatiul european al invatamantului superior a facut, fara indoiala, progrese reale in apropierea sistemelor diferitelor tari. Dar mai avem multe de facut: invatamantul superior ar trebui sa se afle in centrul tuturor eforturilor noastre de a depasi criza, deschizand cai catre oportunitati mai bune pentru tinerii nostri", a declarat comisarul.

Androulla Vassiliou a precizat ca aceste obiective nu se vor realiza "fara asigurarea unei finantari pentru invatamantul superior suficiente pentru a contribui in mod durabil la bunastarea economica si la progresul social".

Ministrii invatamantului superior din 47 de tari europene se reunesc, joi si vineri, la Bucuresti pentru a se pune de acord cu privire la reformele necesare pentru a crea un Spatiu european al invatamantului superior modernizat si deschis. Pe fundalul crizei si al impactului social al acesteia, ministrii au convenit ca reformele trebuie sa se concentreze pe dezvoltarea capacitatii insuficient exploatate a invatamantului superior de a contribui la cresterea economica si la sporirea capacitatii de ocupare a unui loc de munca - un mesaj central si pentru "Agenda Comisiei Europene pentru modernizarea sistemelor de invatamant superior in Europa", adoptata in septembrie 2011.

Procesul de la Bologna vizeaza crearea unui Spatiu european al invatamantului superior in care studentii pot alege dintr-o gama extinsa si transparenta de cursuri si beneficiaza de proceduri simple de recunoastere.

De la inceputurile sale in 1999, procesul de la Bologna a fost un exemplu de cooperare de succes la nivel european, reunind tarile europene pentru aprobarea si punerea in aplicare a unor reforme ale invatamantului superior pe baza de cooperare voluntara. Comisia Europeana este un membru activ al procesului de la Bologna, impreuna cu cele 47 de state membre.

Principalele reforme ale procesului de la Bologna se concentreaza asupra unei structuri in trei cicluri a studiilor superioare - licenta, masterat, doctorat - asupra asigurarii calitatii si asupra recunoasterii calificarilor si a perioadelor de studii.

Structura Bologna a studiilor superioare s-a adoptat, in general in trei sferturi dintre tarile SEIS, intre 70 si 90% dintre studenti participa la programe care corespund sistemului de licenta si masterat de la Bologna.

Ultimul raport de punere in aplicare a procesului de la Bologna, prezentat ministrilor la Bucuresti si pregatit cu sprijinul Comisiei Europene, arata ca prea multi studenti renunta la invatamantul superior sau absolva fara competente care favorizeaza gasirea unui loc de munca.

Unii se confrunta cu obstacole in calea recunoasterii calificarilor lor academice intr-o alta tara si este nevoie de timp pentru ca institutiile sa treaca la "invatare centrata pe student" - in care programele educationale sunt adaptate la necesitatile studentilor, si sa prezinte clar ceea ce acestia ar trebui sa inteleaga si sa fie capabili sa faca in urma studiilor lor, se mai arata in raport.

In general, invatamantul superior nu ofera inca rezultate pe masura potentialului sau de stimulare a cresterii. O serie de instrumente dezvoltate in cadrul procesului de la Bologna contribuie la incurajarea tranzitiei catre sisteme mai orientate catre student. Sistemul european de credite transferabile (ECTS) atribuie puncte de credit pentru fiecare parte a unui program de studiu, pe baza volumului de munca al studentului pentru a obtine rezultate specifice ale invatarii. Acesta simplifica acumularea de catre studenti a creditelor obtinute in programe diferite si recunoasterea studiilor in strainatate in institutia lor de origine.

"Suplimentul la diploma" ofera o descriere standardizata a studiilor realizate, facilitand intelegerea continutului oricarei diplome, indiferent de tara in care a fost obtinuta.