Principalul oponent al Angelei Merkel si-a construit campania in jurul promisiunii pentru stabilirea unui salariu minim. La randul sau, Merkel a transmis Frantei sa reduca nivelul lefurilor, daca vrea sa devina mai competitiva.

Costul ridicat al mainii de lucru din Franta a dus la scumpirea produselor, in timp ce in Germania lucrurile stau tocmai invers. Ca sa ajunga la cresterea economica dorita, francezii se bazeaza pe exporturi si cea mai mare piata a lor de export este chiar Germania. In ultimii ani insa, statisticile arata ca Franta mai mult a importat din Germania bunuri, decat sa exporte.

Hamon a spus ca s-a saturat sa tot auda de reforme pe piata muncii, in conditiile in care “unele tari din Europa ocolesc directivele de angajare prin plata mai mica pe care o acorda lucratorilor”.

Toata aceasta problema a competitivitatii a cauzat o tensiune in relatia dintre cele doua tari, una extrem de importanta in economia generala a batranului continent. Hamon acuza Germania ca nu vrea sa isi piarda avantajul neloial:

Vreau ca Germania sa aiba o politica sociala unde competitivitatea sa nu se bazeze pe joburi unde se plateste 400 de euro pe luna. Vreau ca Germania sa nu isi bazeze economia din agricultura pe salarii de sapte euro pe luna. Asta e ceea ce-mi doresc de la urmatorul guvern german. Vreau sa joace corect si sa aiba un model economic care sa nu se bazeze pe o competitie despre cine isi plateste mai putin lucratorii. Punem laolalta oameni care primesc sapte euro pe ora si oameni care castiga 10, 11 sau 14 euro pe ora. Asta nu are cum sa mearga in acelasi teritoriu. Nu este posibil. Pur si simplu nu va functiona”, a spus Hamon, aflat intr-o vizita la Optic 2000, unul dintre cei mai mari producatori francezi de echipamente oftalmologice.

Doua studii recente releva efectul pe care acest lucru il are asupra economiei franceze. Primul este clasamentul competitivitatii de la Forumul Economic Mondial, care a plasat anul acesta Franta pe locul 23, cu 12 pozitii mai jos fata de 2005. In acelasi interval de timp, Germania a urcat de pe locul 6 pe locul 4.

Cel de-al doilea raport vine de la FMI si urmareste cresterea datoriilor guvernamentale, care in Franta a crescut la 95% din PIB. Iar tara are probleme si la capitolul finantelor publice, din pricina cererii scazute. Guvernul este ingrijorat ca deficitul comercial va submina orice efort de revigorare a cresterii.

Franta nu poate sa devina doar o economie bazata pe servicii, in care muncitorii din fabrici sa fie inlocuiti de coafeze si livratori de produse fast-food. Trebuie sa ne protejam sectorul de productie”, avertizeaza Hamon.

Este insa putin probabil ca urmatorul guvern german sa aiba o abordare radical diferita fata de cea din prezent, desi pe tot parcursul crizei din zona euro Merkel a militat pentru “solidaritate pentru durabilitate”. Berlinul a anuntat ca doreste sa isi ajute vecinul, insa numai dupa ce Franta isi pune prima ordine in lucruri, ceea ce inseamna ca actualul conflict este departe de a se incheia.